Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (se mai numește și holter tensional) se folosește pentru a diagnostica hipertensiunea și/sau pentru a obiectiva eficiența tratamentului antihipertensiv.
Dacă medicul găsește tensiuni crescute la un control de rutină, acesta nu poate ști dacă nivelul ridicat al tensiunii este dat de faptul că pacientul este în cabinet (tensiunea de „halat alb”), sau dacă valorile sale tensionale sunt în mod frecvent și persistent crescute (chiar și în condiții de relaxare).
Ghidurile internaționale de cardiologie recomandă ca, în cazul în care se identifică o tensiune arterială de 140/90 mmHg sau mai mult, pacientul să-și verifice tensiunea acasă și în timpul activităților de zi cu zi. Cea mai bună metodă de a face acest lucru este cu ajutorul unui aparat de monitorizare a tensiunii (cunoscut uneori ca „holter de tensiune”), pe care pacientul îl poartă timp de 24 de ore.