Polisomnografia reprezintă o investigație paraclinică ce se utilizează în vederea depistării tulburărilor de somn.
Această investigație cuantifică multiple aspecte electrofiziologice, cum ar fi activitatea electrică a creierului, nivelul oxigenului din sânge, ritmul cardiac și respirator, precum și mișcările involuntare ale globilor oculari și ale membrelor inferioare, apărute în timpul somnului.
Indicațiile polisomnografiei
Polisomnografia monitorizează etapele și ciclurile somnului, cu scopul de a identifica momentul apariției tulburărilor de somn. Prin urmare, polisomnografia se recomandă în următoarele situații:
1. Întreruperea temporară a respirației în timpul somnului – apnee de somn.
2. Mișcări involuntare la nivelul membrelor inferioare, cum ar fi cele din cadrul sindromului picioarelor neliniștite.
3. În caz de somnolență excesivă în timpul zilei, în care o persoană acuză oboseală accentuată, ce poate duce uneori până la adormire în momente nepotrivite (la locul de muncă sau la școală) – narcolepsie.
4. Parasomnii asociate cu somnul REM (cu mișcări oculare rapide):
- Tulburarea de comportament în timpul somnului REM se caracterizează prin apariția de activități motorii elaborate (lovire, sărituri, alergare).
- Coșmarurile sunt experiențe onirice încărcate de teamă, care duc la trezire bruscă, cu vigilență și orientare rapidă. Amintirea este detaliată, vie, iar visele intens înfricoșătoare
5. Comportament neobișnuit în timpul somnului, precum somnambulismul.
Pregătirea pentru investigație
Se recomandă evitarea, în ziua investigației, a consumului de substanțe neurotoxice și neuroexcitante (alcool, cafea, băuturi energizante).
Laboratorul de polisomnografie este prevăzut cu o cameră de filmat, astfel încât asistența medicală să poată monitoriza activitatea pacientului după stingerea luminilor. La nevoie, tehnicianul poate detașa firele dacă pacientul are nevoie să se ridice din pat pe timpul nopții.
Dimineața, la finalul investigației, senzorii sunt îndepărtați.
Cum se desfășoară investigația
– Se plasează senzori la nivelul scalpului, tâmplelor, toracelui și membrelor inferioare.
– Senzorii sunt conectați prin cabluri la un computer, fiind suficient de lungi pentru a permite mișcarea pacientului în pat pe timpul somnului.
– Se aplică un pulsoximetru la nivelul degetului, pentru monitorizarea nivelului oxigenului din sânge.
Interpretarea reprezentărilor grafice obținute este realizată de către medicul cu competență în Medicina Somnului.