Aritmie – tulburarea ritmului inimii, cu cauză fiziologică (efort, emoții) sau patologică.
Angină – durere în piept sau senzație de presiune care rezultă din ischemia miocardică.
Angiografia coronariană sau coronarografia reprezintă o procedură de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare (vasele care alimentează inima) și depistarea eventualelor îngustări (stenoze) care pot compromite fluxul de sânge al mușchiului cardiac (ischemie) și cauza durere toracică (angină) sau infarct miocardic.
Ateroscleroza – depunerea de grăsime în peretele arterelor ducând la îngustarea acestora și chiar obstrucția (înfundarea) lor.
Betablocant – substanță medicamentoasă folosită pentru efectul de a contracara acțiunile adrenalinei, noradrenalinei și dopaminei în organism.
Bicuspidie – afecțiune congenitală cardiacă în care pacientul prezintă două cuspide în loc de trei la valva aortică.
Bloc atrio-ventricular – tulburare de conducere a impulsului electric contractil în țesutul nodal cardiac.
Bloc de ramură – tulburare caracterizată de o încetinire sau întrerupere a conducerii impulsului nervos către miocardul ventricular.
Boală cardiovasculară – orice boală care afectează inima sau vasele de sânge.
Boala arterelor coronare – obstrucția arterelor coronare.
Boală coronariană ischemică – boală a arterelor coronare plus consecințele sale.
Cardiopatie ischemică – suferința inimii datorită irigației deficitare a acesteia.
Cardiomiopatie – afecțiune inflamator-degenerativă a miocardului, în cadrul unui proces patologic.
Cateter – tub din material plastic având diametrul mic (de ordinul milimetrilor) și de lungime variabilă.
Cateterism cardiac – introducerea în cavitatea unui vas sanguin a unui cateter, până în cavitățile inimii pentru a-i explora funcționarea, în scopul diagnosticării unei boli cardiace și evaluării gravității sale.
Corpi cetonici – substanțe care apar în sânge ca urmare a metabolizării grăsimilor în condițiile deficitului sever/absolut de insulină, cu eliberare de acizi grași liberi.
Diabet zaharat – afecțiune cronică caracterizată prin niveluri crescute ale glucozei în sânge.
Flutter auricular – dereglare a ritmului cardiac ce afectează auriculele, caracterizată prin contracții regulate și coordonate de o frecvență ridicată, prezent în cazul unei cardiopatii sau izolat (idiopatic), manifestându-se prin senzații de palpitații, fiind uneori asimptomatic.
Glicemie – nivelul glucozei în sânge.
Hemoglobina glicată (glicozilată) – HbA1c – tip de hemoglobină determinat pentru a măsura media glicemiilor plasmatice în ultimele 3 luni.
Hiperglicemie – nivel crescut al glucozei în sânge.
Hipertensiunea arterială – creștere anormală a tensiunii arteriale peste valoarea de 140/90 mmHg.
Hipoglicemie – nivel scăzut al glucozei în sânge.
Ischemie miocardică – obstrucție a arterelor coronare care determină un flux de sânge și oxigen insuficient la mușchiul cardiac.
Ischemie silențioasă – ischemia miocardică ce nu cauzează simptome.
Infarct miocardic (atac de cord) – ischemie miocardică ce durează suficient de mult pentru a cauza moartea țesutului de la nivelul inimii (miocard) aprovizionat de o arteră coronară obstruată.
Insuficiență cardiacă – disfuncție a inimii ca urmare a complicației unei boli cardiace.
Insuficiență coronariană – disfuncție a arterelor coronare ce duce la micșorarea cantității de sânge oxigenat corespunzător necesităților inimii.
Insuficiență mitrală – defect de închidere a valvulei mitrale în sistolă, conduce la un reflux de sânge din ventricul în auriculul stâng, urmare a unui reumatism articular acut sau a unui prolaps valvular mitral.
Insulină – hormon secretat de către celulele beta din pancreas, cu rol în reglarea metabolismului glucidelor, lipidelor și proteinelor, facilitând trecerea glucozei din sânge în celulele hepatice, musculare și adipocite.
Miocard – mușchi al inimii care asigură funcția de pompare a sângelui.
Miocardită – inflamație a miocardului (mușchiul cardiac).
Monitorizarea continuă glicemică (MCG) – un procedeu care permite determinarea la intervale foarte scurte de timp a valorilor glicemiei prin senzorul de glicemie și afișarea acestor valori într-un grafic ce prezintă tendințele și tiparele acestor date.
Nefropatie diabetică – complicație renală determinată de diabetul zaharat.
Neuropatie diabetică – afectarea fibrelor nervoase în diabetul zaharat.
Pompa de insulină – dispozitiv medical utilizat pentru administrarea subcutanată automată a insulinei în tratamentul diabetului zaharat, procedeu cunoscut și sub denumirea de infuzie continuă subcutanată a insulinei.
Pen (stilou) de insulină – dispozitiv medical utilizat pentru injectarea subcutanată a insulinei.
Pericard – tunică externă care învelește inima.
Pericardită – inflamație a celor două foițe ale pericardului seros.
Raport albumină/creatinină urinară – analiză de urină utilizată pentru depistarea afectării renale din diabetul zaharat.
Retinopatie diabetică – complicație oculară determinată de diabetul zaharat.
Stenoză aortică – micșorare a calibrului valvulei aortice, care conduce sângele, după ieșirea din inimă, spre aortă și circulația generală.
Stenoză mitrală – afecțiune cardiacă ce constă în îngroșarea valvei mitrale.
Stenoză tricuspidă – micșorare a calibrului valvulei tricuspide, situată între auriculul drept și ventriculul drept.
Stenoză valvulară – micșorare a calibrului unei valvule cardiace.
Stimulator cardiac (pacemaker) – aparat electric implantat în corp, care furnizează miocardului impulsuri electrice regulate.
Șoc cardiogenic – insuficiență circulatorie acută consecutivă unei prăbușiri funcționale a pompei cardiace.
Tromboză – fenomen patologic care constă în formarea unui trombus (cheag sanguin, format din fibrină, globule albe și plachete) într-o arteră sau într-o venă.
Valvulopatie – denumire generică pentru afecțiunile valvulare.
Valvuloplastie – reparație anatomică și restaurație funcțională a unei valvule cardiace anormale.
Viteză de conducere nervoasă – un test electric folosit pentru a determina viteza de conducere a impulsului în nerv.