Call Center 0731 038 080 sau 0256 225 252 | programari@cardioprevent.org

Programati acum un consult la unul din specialistii Fundatiei Cardioprevent

Consecintele pe termen lung ale Covid-19

Mai mult de 50% dintre pacienții cu COVID-19 suferă de simptome cardiovasculare la mai multe luni de la infecția cu SARS-CoV-2.

Literatura de specialitate recentă arată că acest virus nu își limitează efectele la nivelul tractului respirator, ci produce o boală multisistemică (cu afectarea sistemului cardiovascular, neurologic, metabolic etc.).


Durerea toracică, palpitațiile, dispneea, amețelile pot semnifica declanșarea sau agravarea unei boli cardiace de către infecția cu SARS-CoV-2.

Creșterea riscului de apariție a complicațiilor, citat în studii, este impresionantă:


•în cazul accidentului vascular cerebral de 1,5 ori

•al aritmiilor de 1,8 ori,

• în cazul miopericarditei de 5,38 ori,

•al infarctului miocardic acut de 1,7 ori,

• în situația emboliei pulmonare de 2,93 ori,

• al insuficienței cardiace de 1,7 ori,

• iar al stopului cardiac de 2,45 ori.

Ghidul Societății Canadiene de Cardiologie (2021), primul care sintetizează informațiile obținute din multiple studii efectuate la pacienții post-COVID, recomandă efectuarea consultului cardiologic:

•după infecția acută și

•la 6, respectiv

•12 luni de la episodul de COVID-19.

Pe măsură ce informațiile devin mai vaste și disponibile în alte ghiduri, le vom publica în completarea acestor recomandări.

Problematica infecției cu SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome-CoronaVirus- 2), virusul care cauzează COVID-19 (CoronaVirus Disease 2019), a dominat în ultimii doi ani preocupările medicale atât în cadrul specialităților de boli infecțioase, epidemiologie, pneumologie, cât și a altor specialități medicale (precum cardiologie, diabetologie, neurologie) care au resimțit impactul incidenței crescute a infecțiilor cu acest agent patogen. Fiind un virus recent apărut, informațiile privind efectele acestuia asupra corpului uman sunt în continuă evoluție. După 2 ani de cercetare medicală, este tot mai evident că SARS-CoV-2 nu își limitează efectele la nivelul tractului respirator, ci produce o boală multisistemică (cu afectarea aparatului cardiovascular, nervos, metabolic, urinar etc.), cu o evoluție de lungă durată în două etape:

-Etapa acută: durează până la 4 săptămâni de la infectare1 și se manifestă în principal ca o infecție respiratorie sau/și digestivă. Simptomele sunt reprezentate în principal de febră, frisoane, dureri musculare, rinoree, tuse uscată, uneori pierderea gustului și mirosului, dispnee, greață, vărsături, diaree și dureri abdominale. Ele variază ca intensitate de la persoană la persoană, existând forme asimptomatice sau cu simptome minime ale bolii până la forme severe care pot duce la deces în ciuda tratamentului medical optim. Există deja numeroase studii care au evaluat complicațiile extrapulmonare survenite în această etapă a bolii. Astfel, se pare că până la 45% dintre pacienții internați cu COVID-19 suferă o injurie miocardică acută, ce se corelează cu un prognostic mai prost1. Palpitațiile au fost simptomul de prezentare la spital în 7% din cazurile de COVID din China2.

Pacienții cu COVID-19 sunt expuși unui risc crescut de tromboză venoasă, în studiile care au utilizat ecografia Doppler vasculară, prevalența acesteia fiind de 22,7%3.

– Etapa cronică a bolii (sau de lungă durată, long COVID-19) este caracterizată de prezența unor semne sau simptome nespecifice pulmonare sau/și a altor organe, pe termen lung, după dispariția virusului din organism. Un studiu retrospectiv efectuat pe mai mult de 250.000 de supraviețuitori ai COVID-19 a determinat că peste jumătate dintre aceștia (57%) aveau simptome cronice la 6 luni de la infectare 4. Efectele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 pot afecta atât sistemul respirator, cât și alte organe, inclusiv inima și vasele de sânge.

Astfel, un alt studiu retrospectiv efectuat pe un eșantion de peste 150.000 de pacienți cu COVID-19 cu diferite grade de severitate ale bolii (fie pacienți care au necesitat internare, fie pacienți cu simptome ușoare, tratați la domiciliu) a descoperit că riscul de evenimente cardiovasculare este crescut chiar și la 12 luni după faza acută a COVID-195. În consecință, la 1 an după aceasta, sunt crescute:

– riscul de accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitor de aproximativ 1,5 ori;

– riscul de fibrilație atrială de 1,7 ori, de aritmii ventriculare de 1,8 ori, cel de tahicardie sinusală de 1,8 ori;

– riscul de pericardită de 1,85 ori, de miocardită de 5,38 ori;

– riscul de boală cardiacă ischemică (de la angină pectorală la infarct miocardic acut) de 1,5-1,7 ori;

– riscul de evenimente trombotice este aproximativ dublu (riscul de embolie pulmonară- de 2,93 ori, riscul de tromboză venoasă profundă – de 2, 09 ori, riscul de tromboză venoasă superficială -de 1,95 ori);

– riscul de insuficiență cardiacă de 1,7 ori;

– riscul de stop cardiac de 2,45 ori.

Este important de reținut că apariția complicațiilor cardiovasculare post COVID-19 nu este limitată la pacienții cu forme severe de boală acută sau la cei care au necesitat spitalizare. Acestea pot să apară inclusiv la pacienții care au avut o formă ușoară a bolii. Riscul de evenimente cardiovasculare la 12 luni după faza acută a COVID-19 este crescut indiferent de vârstă, rasă, categorie de sex sau de potențiala prezență a altor factori de risc cardiovascular (precum obezitatea, hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat) 5, fiind amplificat inclusiv în rândul pacienților care nu sufereau de boli cardiovasculare înainte de expunerea la COVID-195.

Din aceste motive, strategiile de asistență medicală oferită pacienților după episodul de COVID-19 ar trebui adaptate permanent în funcție de datele medicale aflate în continuă evoluție. Datele actuale arată necesitatea acordării unei atenții crescute sănătății sistemului cardiovascular, mult timp după COVID-19. De aceea, consultul cardiologic “de rutină” efectuat la o lună după etapa acută a bolii ar trebui completat de minim două controale cardiologice la 6, respectiv 12 luni după COVID-19.

Cele mai frecvente simptome ale long-COVID care determină prezentarea la medicul cardiolog sunt: durerea toracică persistentă/neexplicată, dispneea, palpitațiile, amețelile (frecvente în ortostatism). Fiecare dintre aceste simptome sugerează o anumită boală cardiacă. Investigațiile recomandate de Ghidul Societății Canadiene de Cardiologie sunt, după cum urmează 1:

Bibliografie

1. Paterson I, Ramanathan K, Aurora R, et al. Long COVID-19: A Primer for Cardiovascular Health Professionals, on Behalf of the CCS Rapid Response Team. Can J Cardiol. 2021;37(8):1260-1262. doi:10.1016/j.cjca.2021.05.011

2. Liu K, et al. Clinical characteristics of novel coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei Province. Chin Med J (Engl). 2020;133(9):1025–1031.

3. Shi Z , Fu W . Diagnosis and treatment recommendation for novel coronavirus pneumonia related isolated distal deep vein thrombosis. Shanghai Medical Journal, 2020

4. Taquet M, Dercon Q, Luciano S, GeddesJR, Husain M, Harrison PJ (2021) Incidence, co-occurrence, and evolution of long-COVID features:A 6-month retrospective cohort study of 273,618 survivors of COVID-19. PLoS Med 18(9):e1003773

5. Xie, Y., Xu, E., Bowe, B. et al. Long-term cardiovascular outcomes of COVID-19. Nat Med (2022).

Call center

0256 225 252 sau 0731 038 080

Program de lucru

Lu-Mie-Vi 9:00-17:00 Ma-Jo 11:00-19:00

Adresa noastra

Calea Dorobantilor Nr. 3 Timisoara