Astmul bronsic

Astmul bronsic

Astmul bronsic

 

Astmul bronsic este o o boala cronica inflamatorie care afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crizele: spasme ale bronhiilor, care le ingusteaza brusc. Cea mai neplacuta senzatie pe care o aduce cu sine astmul este setea de aer. Impresia ca aerul nu-ti ajunge pentru a umple plamanii. Pacientul are asenzatia ca se sufoca, ii este mult mai greu sa  expire decat sa inspire aer. In timpul unei crize de astm in plamani intra si iese o cantitate mai mica de aer. Pe langa acest simptom, exista si alte manifestari frecvente ale crizelor de astm: respiratia suieratoare (wheezing), tusea, senzatia ca ceva iti strange, apasa pieptul. 

Simptomele sunt diferite de la o persoana la alta si gravitatea lor poate sa varieze de la neplaceri usoare, la probleme serioase care iti pot pune viata in pericol. Circumstantele in care apare criza de astm sunt difera si ele de la o persoana la alta. Pentru unii  mirositul unei flori poate declansa criza de astm, pentru altii exercitiile fizice, stresul sau chiar mersul la serviciu pot cauza neplaceri.

 

Cum se manifesta astmul bronsic?

Poate ai sesizat ca atunci cand respiri se aude un sunet asemanator unui suierat. Sunetul poate nu se aude permanent, ci doar cand faci efort fizic sau esti racit. Denumirea medicala a acestui suierat este wheezing. Acesta este unul din semnele asociate cu astmul. Tusea care nu mai trece este un alt semn al astmului. E uscata, obositoare, apare in timpul noptii, dimineata la trezire sau cand faci efort. Pentru unii pacienti tusea poate fi singura manifestare a astmului. Uneori la sfarsitul acceselor de tuse se elimina o cantitate mica de sputa albicioasa, vascoasa, lipicioasa. Respiratia grea (dispneea) este senzatia ca te sufoci, ca nu poti sa tragi suficient aer in piept. Expiratia este prelungita cu efort; pentru a o reusi folosesti muschii toracelui ca sa impingi aerul afara din plamani. Senzatia de apasare toracica, de greutate, care iti striveste sau iti strange pieptul apare in special cand stai in frig sau cand faci efort fizic.

 

Factorii de risc

Poate ai observat ca manifestarile de astm respecta anumite tipare. Fiecare pacient cu astm stie cateva situatii de care trebuie sa se fereasca pentru ca atrag neplaceri. Un "factor de risc" este acel "ceva" care provoaca aparitia manifestarilor de astm. Poate fi vorba de polen, praf sau fum, parfumuri, detergenti sau par de animale. Sunt si alti factori decalnsatori mai surprinzatori ai crizelor de astm, cum ar fi stresul emotional, exercitiul fizic si chiar activitatea sexuala. Nu exista niste factori care sa declanseze crizele de astm la toata lumea, asa ca, va trebui sa-i depistezi pe cei care-ti fac tie rau si sa-i tii la distanta. Vestea buna este ca, chiar daca  nu poti ocoli toti acesti factori declansatori, daca urmezi corect tratamentul si astmul este bine controlat, ei nu-ti vor mai declansa o criza.

Principalii factori de risc sunt:- alergiile
                                               -anumite alimente
                                               -poluarea atmosferica
                                               -infectiile respiratorii
                                               -unele medicamente
                                               -anumite profesii
                                               -exercitiul fizic
                                               -stressul    
 
Ce investigatii am la dispozitie pentru astm?
Desigur primul indiciu pentru diagnosticul de astm sunt manifestarile bolii, care pot sa-i sugereze medicului boala de care suferi. In timpul examenului fizic,  medicul va folosi stetoscopul pentru a-ti asculta plamanii. Insa, chiar daca simptomele si examenul obiectiv pun diagnosticul in majoritatea cazurilor, mai este nevoie de o etapa importanta care ii indica medicului severitatea afectiunii: spirometria.
 
Ce trebuie sa stii despre tratamentul astmului?
Scopul tratamentului nu este sa vindece boala, ci sa te ajute sa duci o viata normala. In astm se administreaza doua tipuri de tratamente: tratament de fond care previne crizele si tratament de urgenta, care se administreaza doar in criza. Daca nu mai ai simptome, nu inseamna ca nu mai trebuie sa iei nimic. Medicamentele de fond nu se intrerup decat la recomandarea medicului. Daca simptomele sunt dese, nu te resemna cu situatia. Poate fi nevoie de schimbarea tratamentului fond. Adreseaza-te medicului!
CELE MAI NOI
INFORMATII MEDICALE
TELEFON PROGRAMARI
0256-225 252, 0356-420 200
CALEA DOROBANTILOR NR. 3
TIMISOARA
© COPYRIGHT 2017
FUNDATIA CARDIO PREVENT
WEB DESIGN BY ROYALTY