Bolile valvulare cardiace

Bolile valvulare cardiace

Valvele cardiace sunt structuri asemanatoare unor “supape” ce permit curgerea sangelui in interiorul inimii unidirectional. Inima umana are patru valve: mitrala, aortica, tricuspida si pulmonara.

Sangele venos (neoxigenat) este colectat in atriul drept prin intermediul venelor cave (superioara si inferioara). De aici, in timpul diastolei ventriculare, sangele trece in ventriculul drept, prin valva tricuspida deschisa. In sistola ventriculara, ventriculul drept se contracta, valva tricupsida se inchide (izoland astfel ventriculul drept de atriul drept) iar sangele este pompat, prin valva pulmonara deschisa, in artera pulmonara si apoi in circulatia pulmonara. Aici au loc schimburi gazoase ce au ca rezultat oxigenarea sangelui. Sangele oxigenat se intoarce la inima, mai precis in atriul stang, prin cele patru vene pulmonare. Din atriul stang, in timpul diastolei ventriculare, sangele trece in ventriculul stang prin valva mitralala deschisa. Similar cavitatilor drepte, in sistola ventriculara valva mitrala se inchide, iar sangele este pompat, prin valva aortica deschisa, in artera aorta si de aici, mai departe, in tot organismul.

In anumite conditii patologice, pot aparea modificari structurale care afecteaza curgerea normala a sangelui la nivelul valvelor cardiace. In cazul in care aceste modificari duc la inchiderea incompleta a valvelor si la refluarea sangelui, vorbim de insuficiente (regurgitari) valvulare. Pe de alta parte, modificarile care determina o deschidere limitata a valvelor si o trecere ingreunata a sangelui la nivelul orificiului valvular genereaza stenozele valvulare. Atat insuficientele cat si stenozele valvulare pot avea diferite grade de severitate, de la usoare la severe, ceea ce se reflecta in simptomatologia pacientului, in tratamentul necesar (medicamentos sau chirurgical) si in evolutia ulterioara. In mod frecvent, aceeasi valva poate prezenta atat un grad de stenoza, cat si un grad de regurgitare. De asemenea, acelasi pacient poate prezenta afectarea mai multor valve.

Cauze

Cauzele bolilor valvulare cuprind de la defectele congenitale pana la depozitele de calciu care se acumuleaza pe valve pe masura imbatranirii, precum si unele infectii.

Tipuri de boli valvulare cardiace. Simptome si tratament

Stenoza mitrala – apare mai frecvent la femei, iar cauza principala este reprezentata de reumatismul articular acut. Poate evolua multa vreme asimptomatic. Se manifesta prin dispnee (mergand pana la episoade de edem pulmonar acut), edeme, oboseala marcata, palpitatii, hemoptizii, embolii periferice etc. datorita faptului ca este ingreunat pasajul sangelui intre atriul si ventriculul stang, se produce dilatarea atriala stanga, cu risc crescut de aparitie a fibrilatiei atriale si a complicatiilor sale.

Diagnosticul se stabileste pe baza ecocardiografiei (transtoracice si, in unele cazuri, transesofagiene).

Tratamentul este medicamentos in fazele incipiente, si urmareste ameliorarea simptomelor, controlul frecventei cardiace si prevenirea emboliilor in cazul asocierii fibrilatiei atriale. In fazele avansate tratamentul este chirurgical, cu inlocuirea valvei mitrale. In absenta tratamentului adecvat, stenoza mitrala duce la progresia insuficientei cardiace, episoade repetate de edem pulmonar acut, aparitia si agravarea hipertensiunii pulmonare, in faze tardive la afectarea altor organe (ex. ciroza cardiaca), deces.

Insuficienta (regurgitarea) mitrala – poate avea cauze multiple: degenerativa, ischemica, functionala, reumatismala, congenitala. Este agravata de prezenta concomitenta a altor factori patologici, cum ar fi hipertensiunea arteriala, stenoza si insuficienta aortica etc.

Se manifesta prin dispnee, oboseala, edeme, palpitatii etc.

Diagnosticul se suspecteaza clinic si se stabileste ecografic.

Tratamentul este in functie de cauza si severitate, initial medicamentos, ulterior, in insuficientele mitrale severe, chirurgical, cu inlocuirea valvei mitrale. In absenta tratamentului adecvat, boala progreseaza cu dilatarea cavitatilor stangi ale inimii, instalarea insuficientei cardiace cu episoade de decompensare, hipertensiune pulmonara etc. Insuficienta mitrala acuta poate aparea ca o complicatie a infarctului miocardic acut, necesitand frecvent tratament chirurgical.

Stenoza aortica – cel mai frecvent degenerativa la varstnici, dar si de cauza reumatismala si congenitala la copii si tineri. Duce la ingreunarea trecerii sangelui intre ventriculul stang si aorta, cu suprasolicitarea ventriculului stang, care pompeaza sangele impotriva unui obstacol fix. In fazele initiale se produce o adaptare a acestuia, prin aparitia hipertrofiei (ingrosarii) muschiului cardiac. Ulterior, in fazele avansate, mecanismele de adaptare sunt depasite, cu dilatare ventriculara.

Manifestarile tipice sunt reprezentate de triada simptomatica: dispnee (lipsa de aer), angina (durere in piept), sincopa (pierderea tranzitorie a cunostintei), toate acestea fiind precipitate de efort.

Diagnosticul de certitudine si aprecierea severitatii stenozei se realizeaza, de asemenea, prin ecografie cardiaca.

Tratamentul este medicamentos in stenozele usoare si medii si, respectiv, chirurgical in cazul stenozelor severe.

Insuficienta (regurgitarea) aortica – are cauze variate (degenerativa, reumatismala, functionala etc.). Se poate asocia cu stenoza aortica. Este agravata de prezenta valorilor tensionale mari si de aceea, tratamentul adecvat al hipertensiunii arteriale este de maxima importanta.

In timpul diastolei ventriculare, o parte din sangele ejectat initial in aorta in timpul sistolei, reflueaza in ventriculul stang, cu realizarea unei supraincarcari de volum a acestuia. Consecinta este dilatarea in timp a ventriculului stang si aparitia insuficientei cardiace.

Poate evolua mult timp asimptomatic, insa cu dilatare ventriculara progresiva. In formele severe, manifestarile sunt reprezentate de dispnee, oboseala, palpitatii etc. Hipertensiunea arteriala in insuficienta aortica se caracterizeaza prin valori mari ale tensiunii arteriale sistolice, frecvent cu valori normale ale tensiunii arteriale diastolice. Diagnosticul de certitudine se stabileste, de asemenea, ecografic.

Tratamentul este initial medicamentos, de o importanta deosebita fiind controlul adecvat al valorilor tensionale. In formele severe, tratamentul este chirurgical, in unele situatii acesta putand fi recomandat chiar in absenta simptomatologiei (pe baza criteriilor ecografice).

Insuficienta (regurgitarea) tricuspidiana apare, cel mai frecvent, secundar prezentei hipertensiunii pulmonare sau in cazul afectarii valvei pulmonare. Hipertensiunea pulmonara poate aparea fie ca o afectiune de sine statatoare, fie secundar unor afectiuni pulmonare severe (ex. astm bronsic, bronsita cronica etc.), fie ca urmare a afectarii primare a cavitatilor stangi ale cordului (de cauza valvulara sau nu). Tratamentul se adreseaza, in general, afectiunii primare. In stadii avansate poate fi necesara interventia chirurgicala. Insuficienta pulmonara apare, de asemenea, secundara conditiilor care determina hipertensiune pulmonara si dilatarea arterei pulmonare.

Stenoza tricuspidiana, de cauza reumatismala, respectiv stenoza pulmonara, cel mai frecvent congenitala sunt afectiuni mult mai rar intalnite.

O cauza particulara a valvulopatiilor este reprezentata de endocardita infectioasa. Aceasta se caracterizeaza prin localizarea unei infectii la nivelul aparatului valvular, cu distructia valvelor si formarea de abcese, rezultatul fiind aparitia insuficientelor valvulare acute. Se administreaza tratament antibiotic intensiv, dar in majoritatea cazurilor este necesara inlocuirea chirurgicala a valvelor afectate.

CELE MAI NOI
INFORMATII MEDICALE
TELEFON PROGRAMARI
0256-225 252, 0356-420 200
CALEA DOROBANTILOR NR. 3
TIMISOARA
© COPYRIGHT 2017
FUNDATIA CARDIO PREVENT
WEB DESIGN BY ROYALTY