Fibrilatia atriala si accidentul vascular cerebral

Home » Informatii utile » Fibrilatia atriala si accidentul vascular cerebral
Fibrilatia atriala si accidentul vascular cerebral

Ce este fibrilatia atriala?

Fibrilatia atriala este o aritmie cardiaca caracterizata prin batai ale inimii complet neregulate si cel mai adesea rapide.

 

In timpul fibrilatiei atriale, doua din cele 4 camere ale inimii (atriile) tremura fara sa mai realizeze contractii care sa pompeze sangele. Ca urmare, sangele stagneaza in interiorul atriilor si progresiv se poate transforma in cheaguri de sange (trombi). Daca un astfel de cheag este dislocat in circulatie (embol), poate opri circulatia intr-unul sau in mai multe vase de sange, de cele mai multe ori la nivelul creierului. Circulatia oprita la nivelul unui vas de sange din creier provoaca accidentul vascular cerebral ischemic (trombo-embolic).

 

Fibrilatia atriala poate fi intermitenta (paroxistica), cu episoade ce apar si sa dispar de la sine dupa o perioada variabila, sau poate fi permanenta. In ambele situatii exista riscul de accident vascular cerebral prin formarea si embolizarea cheagurilor de sange.

 

 

Simptomele fibrilatiei atriale

Fibrilatia atriala poate fi silentioasa (asimptomatica), fiind diagnosticata intamplator de medic, sau poate determina simptome variate precum: palpitatii, senzatie de lipsa de aer la efort fizic/repaus, ameteli, dureri toracice etc. Multi pacienti au atat episoade simptomatice cat si episoade asimptomatice de fibrilatie atriala.

 

Toate tipurile de fibrilatie atriala, indiferent de prezenta sau absenta simptomelor, au risc de accident vascular cerebral. Frecvent, accidentul vascular cerebral este prima manifestare a fibrilatiei atriale.

 

 

Cum se pune diagnosticul de fibrilatie atriala?

Diagnosticul de fibrilatie atriala poate fi pus pentru pacientii care prezinta simptomele mentionate anterior sau la persoanele asimptomatice care prezinta factori de risc pentru aparitia fibrilatiei atriale. Acesti factori de risc sunt:

 

  1. Varsta peste 65 de ani
  2. Boli cardiace precum hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica (angina pectorala de efort, infarct miocardic vechi, angioplastie coronariana/by-pass coronarian in antecedente), boli valvulare cardiace, boala de nod sinusal, boli cardiace congenitale, insuficienta cardiaca
  3. Alte boli extracardiace precum sindrom de apnee in somn, boli pulmonare cronice sau acute (pneumonii), hipertiroidism

 

Diagnosticul de certitudine se pune prin efectuarea electrocardiogramei (EKG) ce documenteaza prezenta fibrilatiei atriale.

 

Tehnologia utilizata  pentru depistarea episoadelor de fibrilatie atriala paroxistica este in continua evolutie. Inregistrarile EKG zilnice cresc rata de detectie a fibrilatiei atriale, mai ales la pacientii peste 75 de ani. Exista dovezi consistente privind eficienta inregistrarilor EKG prelungite (ex. monitorizarea Holter EKG/24/48/72 de ore) pentru depistarea episoadelor de fibrilatie atriala paroxistica. Recent, monitorizarea EKG continua pe o durata de timp extinsa utilizand plasturi cutanati a fost validata pentru diagnosticul fibrilatiei atriale. 

 

 

De ce trebuie depistata fibrilatia atriala?

In lipsa unui tratament corect fibrilatia atriala dubleaza mortalitatea din cauza cardiovasculara si creste de 5 ori riscul de accident vascular cerebral. Pana la o treime din pacientii cu accident vascular cerebral ischemic au avut un diagnostic de fibrilatie atriala inaintea, in timpul sau dupa accidentul vascular.

 

In 2013, accidentul vascular cerebral a fost cea de-a doua cea mai frecventă cauză de deces, însumând 6,4 milioane de decese (12% din total) la nivel mondial.

 

La inceputul secolului 21 aproximativ 1,1 milioane de persoane din Europa sufera un accident vascular in fiecare an, 80% din aceste cazuri fiind de cauza ischemica.

 

In prima luna dupa accidentul vascular cerebral decedeaza 20 % din pacienti, iar pana la un an 50%. Pe langa prognosticul vital catastrofal, orice accident vascular cerebral scade calitatea vietii pacientilor prin: handicap major (paralizie, tulburari de vorbire), necesitatea reabilitarii si ingrijirii permanente, respitalizari frecvente, repetarea  accidentului vascular cerebral, dementa, depresie etc.

 

 

Cum se previne accidentul vascular cerebral in fibrilatia atriala?

Tratamentul anticoagulant oral poate preveni accidentele vasculare cerebrale datorate fibrilatiei atriale si poate prelungi viata. Tratamentul anticoagulant oral are eficienta superioara tratamentului cronic cu aspirina. Desi tratamentul anticoagulant oral creste riscul de hemoragie, de obicei acest risc este compensat de beneficiile aduse. Riscul de hemoragie este similar in timpul tratamentului cu aspirina sau anticoagulante orale in timp ce protectia impotriva accidentului vascular cerebral oferita de anticoagulantele orale este net superioara fata de aspirina (aspirina nu reduce riscul de accident vascular cerebral in fibrilatia atriala).

 

Antivitaminele K au fost primele anticoagulante utilizate in tratamentul fibrilatiei atriale. Acestea reduc riscul de accident vascular cerebral cu doua treimi si mortalitatea cu un sfert fata de aspirina. Utilizarea de antivitamine K este limitata de necesitatea masurarii frecvente a eficientei acestora (dozare INR) si de necesitatea ajustarii frecvente a dozelor. Printre dezavantajele acestor medicamente se numara si debutul lent al actiunii anticoagulante (la 2-3 zile dupa administrarea primei doze) precum si persistenta indelungata a efectului anticoagulant dupa oprirea tratamentului (lucru important in caz de hemoragii majore sau necesitatea unor interventii chirurgicale urgente).

 

Toate noile anticoagulante orale (NOAC) au un efect predictibil, deci nu necesita ajustari de doze sau monitorizarea eficientei tratamentului prin analize de sange. Se administreaza 1 data sau de 2 ori/zi avand efect in cateva ore. In cazul necesitatii unor interventii chirurgicale, acestea se pot efectua in siguranta la 12 ore dupa administrarea ultimei tablete de NOAC.  Pentru unele dintre aceste anticoagulante exista un antidot ce poate fi administrat in cazul necesitatii opririi imediate a  efectului anticoagulant. NOAC au scazut riscul de accident vascular cerebral ischemic la pacientii cu fibrilatie atriala cu aproximativ 20%,  mortalitatea totala cu 10 % fata de tratamentul cu antivitamine K, concomitent scazand in mod semnificativ si rata hemoragiilor associate tratamentului (mai ales a hemoragiilor cerebrale).

 

Intreaba cardiologul tau curant despre noile anticoagulante orale si rolul lor in prevenirea accidentului cerebral la pacientii cu fibrilatie atriala.

CELE MAI NOI
INFORMATII MEDICALE
TELEFON PROGRAMARI
0256-225 252, 0731-038 080
CALEA DOROBANTILOR NR. 3
TIMISOARA
© COPYRIGHT 2018
FUNDATIA CARDIO PREVENT
WEB DESIGN BY ROYALTY